Euro a ajuns la un nivel record în fața leului. Cursul oficial afișat de Banca Națională a României (BNR) este de 5,3447 lei/euro.

Valoarea depășește precedentul record atins în data de 23 septembrie, de 5,2788 lei/euro.

Pe piața interbancară, euro a urcat până la 5,3463 lei, potrivit cotațiilor în timp real, într-un interval de tranzacționare cuprins între 5,3285 și 5,3463 lei.

La Banca Transilvania, cursul de vânzare a euro a ajuns vineri, la ora 13:05, la 5,4110 lei, în timp ce cursul de cumpărare era de 5,2710 lei.

Noul record negativ al leului în fața euro vine în ziua în care agenția de rating Standard&Poor’s decide dacă menține țara la ultima treaptă a ratingului recomandat investițiilor, în plină criză politică.

Situația se suprapune și cu faptul că România nu are în continuare Guvern, după ce miercuri Parlamentul a respins o a treia propunere făcută de președintele Nicușor Dan, pe Siegfried Mureșan.

Record în piața interbancară, de joi

Recordul anunțat vineri de BNR în cursul oficial vine după o zi agitată pe piețele interbancare, ieri, când leul a scăzut puternic față de euro, iar cursul interbancar a ajuns la cel mai slab nivel din istorie.

Joi, euro a urcat începând cu ora 14.45 și a ajuns chiar și la un maxim 5,3459 lei. Acesta era cel mai slab nivel din istorie al leului față de euro, pe piața interbancară.

BNR, posibilă intervenție pe curs în septembrie

Reacția pieței a venit după ce Banca Națională a României a anunțat o scădere a rezervelor valutare de aproape 5 miliarde de euro într-o singură luni. Astfel, la final de septembrie, rezervele valutare se situau la 60,06 miliarde de euro, de la 64,865 miliarde de euro la 31 august.

Rezervele BNR au scăzut puternic, pe de o parte, pentru că banca a rambursat sume mari ajunse la scadență pentru datoria publică. Pe de altă parte, datele indică faptul că Banca Națională a României (BNR) ar fi putut utiliza o parte din valută pentru a tempera deprecierea leului.

BNR a acceptat volatilitate mai mare a cursului

Banca Națională a acceptat o volatilitate mai mare a cursului valutar, în contextul crizei politice și al fundamentelor economice, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, pentru Economedia, după ce joi după-amiază leul a început să se deprecieze puternic în fața euro.

Efecte: costuri mai mari

Un curs euro mai puternic în fața leului înseamnă că românii scot mai mulți bani din buzunar, pentru diverse bunuri și servicii.

De exemplu, multe chirii sunt exprimate în euro, așa că, deși salariul încasat de obicei în lei va rămâne constant, un chiriaș va trebui să schimbe mai mulți lei pentru a plăti chiria. Dacă o chirie este de 500 de euro, la un curs de 5,27 lei/euro ea costă aproximativ 2.635 de lei. La un curs de 5,35 lei/euro, aceeași chirie ajunge la 2.675 de lei, adică cu 40 de lei mai mult pe lună, fără ca proprietarul să fi modificat chiria în euro.

Același mecanism se aplică în cazul unor credite, abonamente sau servicii tarifate în euro. Pentru o sumă de 100 de euro, de exemplu, diferența dintre un curs de 5,27 și unul de 5,35 lei înseamnă 8 lei în plus.

Unele servicii internaționale – de la platforme de streaming și software până la anumite servicii de telecomunicații – sunt tarifate sau calculate în euro. Dacă prețul în euro rămâne neschimbat, factura în lei crește odată cu cursul.

Efectul nu apare însă neapărat imediat și nici pentru toate abonamentele: furnizorii pot folosi propriul curs de schimb sau pot menține prețul în lei pentru o anumită perioadă.

Pentru cei care călătoresc în zona euro, deprecierea leului se vede direct în bugetul de vacanță. Hotelul, masa, transportul sau cumpărăturile plătite în euro necesită mai mulți lei. De exemplu, o cheltuială de 1.000 de euro înseamnă aproximativ 5.270 de lei la un curs de 5,27 lei/euro și 5.350 de lei la un curs de 5,35 lei/euro. Diferența este de 80 de lei.

Efectul nu se limitează la lucrurile plătite direct în euro. România importă o parte importantă din bunurile pe care le consumă, iar importatorii cumpără mărfurile din străinătate în valută.

Dacă euro se scumpește, importul acelorași produse costă mai mulți lei. În funcție de produs, de marja companiei și de cât de repede își ajustează prețurile, o parte din această diferență poate ajunge ulterior în prețul plătit de consumator.

Asta poate însemna presiuni suplimentare asupra prețurilor pentru electronice, mașini, medicamente, echipamente, combustibili sau alte produse importate. Efectul nu este însă automat și nici de aceeași amploare pentru toate produsele.

Companiile care au de plătit furnizori, credite sau alte obligații în euro, dar își încasează veniturile în principal în lei, sunt direct afectate de deprecierea leului.

De exemplu, o firmă care trebuie să plătească 100.000 de euro unui furnizor va avea nevoie de aproximativ 527.000 de lei la un curs de 5,27 lei/euro și de 535.000 de lei la un curs de 5,35 lei/euro. Diferența este de 8.000 de lei pentru aceeași factură.

Unele companii pot transfera o parte din costul suplimentar în prețuri, în timp ce altele îl pot absorbi din marja de profit.

Mișcarea nu îi afectează pe toți în aceeași direcție. Pentru românii care încasează bani în euro – de exemplu, salarii, chirii sau alte venituri din străinătate – un euro mai scump înseamnă mai mulți lei pentru aceeași sumă în euro.

La fel, exportatorii care încasează în euro și au o mare parte din costuri în lei pot beneficia de un curs mai ridicat, deoarece veniturile în valută se transformă în mai mulți lei.

Ce înseamnă pentru inflație

Un leu mai slab poate pune presiune și asupra inflației, prin scumpirea importurilor. Dacă firmele ajung să plătească mai mult pentru produsele și materiile prime cumpărate din străinătate și transferă o parte din costuri către consumatori, prețurile pot crește.

Efectul nu este însă unu-la-unu: o creștere de 1% a euro nu înseamnă automat o creștere de 1% a prețurilor. Impactul depinde de ponderea importurilor, de contractele companiilor, de marjele comerciale și de cât din costul suplimentar este transferat către client.

Pe scurt: un euro mai scump îi lovește în primul rând pe cei care au venituri în lei și cheltuieli în euro sau pentru produse importate, în timp ce cei care încasează în euro pot primi mai mulți lei pentru aceeași sumă în valută.