Rata anuală a inflaţiei va scădea substanţial în trimestrul III din 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor, va fluctua uşor în trimestrul IV, urmând să reintre în intervalul ţintei abia la finele anului 2027, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 7 august 2026, relatează Agerpres.

„Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor, dar va fluctua uşor în trimestrul IV 2026 şi îşi va relua apoi descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza din mai 2026, reintrând în intervalul ţintei la finele anului 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecţia precedentă.

Astfel, potrivit noilor previziuni, rata anuală a inflaţiei se va situa la 6,1 la sută în decembrie 2026, faţă de nivelul de 5,5 la sută prognozat anterior, şi se va reduce la 3,4 la sută în decembrie 2027 şi la 2,8 la sută în iunie 2028, comparativ cu valorile de 2,9 la sută, respectiv 2,7 la sută anticipate în mai 2026 pentru finele anului 2027 şi pentru luna martie 2028”, au subliniat membrii Consiliului.

Inflația va scădea începând din 2027

Aceştia au arătat că perspectiva descreşterii graduale a ratei anuale a inflaţiei începând cu trimestrul I 2027, dar şi nivelul relativ mai ridicat la care aceasta este aşteptată să se situeze, mai ales în partea de mijloc a orizontului de prognoză, sunt determinate în principal de factorii care acţionează pe partea ofertei.

„S-a sesizat că acţiunea acestor factori capătă un puternic caracter dezinflaţionist în trimestrul III 2026, inclusiv ca urmare a ieftinirii legumelor şi fructelor, dar este anticipată să se deterioreze întrucâtva în următoarele luni – în principal ca urmare a măririi tarifelor de telecomunicaţii şi RCA, precum şi a preţului gazelor naturale -, pentru ca apoi să redevină dezinflaţionistă, pe fondul manifestării efectelor de bază asociate creşterilor de preţuri antrenate în acest an de şocul energetic, îndeosebi pe segmentul combustibili”, relevă sursa citată.

Riscurile pentru inflație rămân ridicate

În acelaşi timp, s-a convenit că balanţa riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne dominată de cele în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, având ca surse majore evoluţia preţurilor energiei electrice şi alimentelor, în condiţiile secetei severe din acest an, precum şi traiectoria cotaţiei ţiţeiului şi altor materii prime, în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, cu implicaţii şi asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale.

  • Citește și: BNR estimează o redresare mai modestă a economiei României în trimestrele II și III

Din partea factorilor fundamentali sunt aşteptate presiuni dezinflaţioniste uşoare în viitorul apropiat, în condiţiile deficitului considerabil de cerere agregată şi ale perspectivei continuării adâncirii acestuia în următoarele două trimestre, au arătat membrii Consiliului.

De asemenea, se vor semnala presiuni legate de decalajul de timp necesar manifestării efectelor dezinflaţioniste ale gap-ului negativ al PIB şi ale slăbirii cererii de consum – mai ales în contextul persistenţei crescute a inflaţiei de bază -, precum şi la probabila menţinere temporară a dinamicii costurilor salariale din sectorul privat pe un trend ascendent.

„Presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali se vor resimţi însă tot mai intens în perspectivă ceva mai îndepărtată”, au susţinut membrii Consiliului, observând că deficitul de cerere agregată este aşteptat să se adâncească până în trimestrul III 2026, coborând astfel la valori mai joase decât cele anticipate anterior – în contextul corecţiei bugetare, dar şi al crizei energetice globale -, şi să se restrângă treptat ulterior.

Consumul privat va scădea în 2026

Totodată, consumul privat este aşteptat să scadă mai accentuat în 2026 decât se anticipa anterior, ceea ce va implica o ameliorare suplimentară a structurii cererii agregate în favoarea contribuţiei investiţiilor, cu implicaţii şi asupra evoluţiei PIB potenţial în perspectivă.

„Dinamica anuală a inflaţiei de bază va continua însă să fie afectată pe termen scurt de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor şi gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici, şi va resimţi influenţele venite din majorarea tarifelor de telecomunicaţii şi a preţului poliţelor RCA, precum şi din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”, au remarcat membrii Consiliului.

În plus, dinamica preţurilor importurilor va continua probabil să crească până spre mijlocul anului viitor, generând în conjuncţie cu evoluţia cursului de schimb leu/euro efecte inflaţioniste suplimentare pe plan intern.

„În schimb, dinamica componentei va recepta în trimestrul III 2026 impactul consistent al efectelor de bază dezinflaţioniste asociate majorării cotelor de TVA şi a accizelor în luna august 2025, iar anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt vor suferi o ajustare descendentă amplă în acest interval şi se vor înscrie apoi pe o traiectorie gradual descrescătoare. S-a menţionat, totodată, că în sens dezinflaţionist vor acţiona, cu precădere în 2027, efectele de bază asociate creşterilor de preţuri provocate în anul curent de şocul energetic global”, relevă sursa citată.

Riscurile pentru leu rămân ridicate

În ceea ce priveşte cursul de schimb, membrii Consiliului au apreciat că riscurile la adresa leului rămân ridicate, pe fondul fluctuaţiei aversiunii globale faţă de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi conduita probabilă a politicii monetare a băncilor centrale majore, dar mai cu seamă deficitele gemene încă mari, precum şi incertitudinile generate de situaţia politică internă.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat în mod repetat importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană şi a atragerii fondurilor europene aferente PNRR, „ce sunt esenţiale inclusiv din perspectiva implicaţiilor asupra poziţiei externe a economiei şi asupra primei de risc suveran, implicit asupra costului finanţării sectorului public şi a celui privat”.