Istoria multiseculară a conviețuirii dintre romi și populația majoritară din România conține numeroase pagini negre, de la sclavagismul timpuriu și până la pogromul din timpul celui de-al doilea război mondial.
Odată cu căderea regimului comunist, zorii democrației au sădit speranța într-o viață mai bună pentru toți românii. Dar dacă privim acum în urmă, vedem că în realitate romii au fost marii perdanți ai tranziției, fiind cei dintâi care și-au pierdut locurile de muncă, care au căzut victime ale legilor retrocedării și fondului funciar, fiind marginalizați, nevoiți să trăiască în ghetouri, cu acces limitat la resursele și serviciile oferite de societatea modernă.
Consecvent rolului asumat de a pune în concordanță loialitatea și patriotismul romilor cu drepturile lor de cetățeni ai României, Partida Romilor Pro-Europa a coagulat, în urma unei minuțioase analize a situației reale din comunitățile de romi și a contextului politic actual, o nouă viziune pentru următorii 10 ani asupra dezvoltării și emancipării comunităților de romi. Aceasta este inclusă în programul identitar „Romi pentru România” și se bazeză pe cinci piloni: educație, sănătate, dezvoltare comunitară, identitate și cultură, politici publice și legislație pentru romi.
În domeniul educației, problema cea mai mare o reprezintă abandonul școlar, în prezent peste 40.000 de elevi romi din mediul rural renunță la cursuri după absolvirea clasei a opta. De aceea susținem adoptarea unui Program Național de organizare și dezvoltare a învățământului profesional și dual, adaptat la nivelul școlilor gimnaziale. De asemenea, milităm pentru creșterea numărului de mediatori școlari romi, acceptați de comunitate și angajarea acestora în școli.
În ce privește sănătatea, lipsa acută a asistenței medicale elementare și mai ales a medicilor pediatri în comunitățile de romi face ca peste 100.000 de copii din această etnie să fie expuși unor afecțiuni extrem de grave, cum ar fi tuberculoza, hepatita, rujeola sau HIV. Printre soluțiile pe care le propunem se numără extinderea în cel puțin 400 de comunități de romi a Programului Național de Centre Comunitare Integrate, care să ofere inclusiv servicii medicale de bază, precum și completarea Legii Sănătății cu prevederi legate de dobândirea de către persoanele din grupurile vulnerabile a calității de asigurat medical.
Dezvoltarea comunitară este legată direct de condițiile de viață și locuire ale romilor, iar aici ne confruntăm cu faptul că zeci de mii de locuințe ale acestora nu au actele proprietate și un număr de peste 250.000 de cetățeni din grupurile vulnerabile de romi nu au acces nici măcar la electricitate. De aceea, susținem includerea cu prioritate a comunităților de romi vulnerabile în programele naționale pentru construcția de locuințe sociale și de infrastructură locală.
Identitatea și cultura romilor reprezintă liantul acestei comunități, pe baza căruia ne putem construi un viitor mai bun, cunoscând trecutul. Atât noi, romii, cât și ceilalți conaționali ai noștri. De aceea am făcut demersuri pentru obținerea unu imobil pentru sediul Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor. În paralel, facem eforturi pentru o mai bună informare a populației României cu privire la Holocaustul, Robia și Deportarea romilor, inclusiv pentru accelerarea procesului de elaborare a manualelor și materialelor didactice pentru disciplina școlară care va studia aceste aspecte.
Nu în ultimul rând, menționez necesitatea asigurării resurselor necesare pentru funcționarea Agenției Naționale pentru Romi și a Centrului Național de Cultură a Romilor, precum și conjugarea eforturilor noastre și ale Guvernului pentru elaborarea unei legi pentru înființarea Teatrului Romilor de Stat.
